Despre razbunare

A fost odata ca niciodata o vrajitoare urata cu parul valvoi si un nas mare cat un castravete care s-a indragostit de un print cu ochii nelinistiti ca marea si gene matasoase ca niste libelule .
Pentru ca printul nu o iubea s-a razbunat pe el si l-a transformat intr-o soparla ...
Vraja a tinut o suta de ani si la sfarsitul acestor ani ,vrajitoarea credea ca printul o s-o iubeasca ,insa nu s-a intamplat asa si blestemul a mai durat o suta de ani ....
Cand vrajitoarea l-a intrebat apoi daca a invatat sa o iubeasca ,printul i-a raspuns :
Nu,nu te pot iubi.Esti prea rea si apoi orice razbunare e un non-sens.
Indiferent de motivatie,abtina-te de la tentatia razbunarii.Nu este o calitate a unui spirit superior ci a unui temperament bolnav,inrobit de patima.
Razbunandu-te nu inseamna ca rana pe care o ai ,nu te mai doare ,ci dimpotriva !
E atat de usor sa te razbuni ! Si dupa aceea te simti pustiit ...

Va trebui sa mai treaca mult timp pana voi ajunge sa-mi stapanesc furia si sa invat ca razbunarea este de fapt degradare umana -si pieile rosii se razbunau si Ginghis Han .
Chiar daca iti vine uneori sa iei scalpul omului acela de langa tine care pare ca te uraste si pe care nici tu nu poti sa-l iubesti ,abtina-te.Fii o vrajitoare cumpatata !
Mai bine ne-am razbuna facandu-l sa ne iubeasca.
In felul acesta ii dovedim superioritatea noastra .
Razbunarea inseamna moarte.Moartea sufletului.Moartea iubirii.
Acolo unde nu exista iubire,nu exista implinire.
Si chiar daca ai parul in dezordine,nasul mare ,coroiat si pistrui pe fata ,poti sa fii iubita de un print cu ochii nelinistiti ca marea si genele ca niste libelule.

Gavril,text personal